Header image  
BUCHAREST
line decor
              
line decor

Bucharest
Click for Bucharest, Romania Forecast
Jakarta
Click for Jakarta Soekarno-Hatta, Indonesia Forecast
 
 


 

 
 
 
Republica Indonezia

Introducere

Când a izbucnit cel de-al Doilea Razboi Mondial în Europa si s-a întins înspre Pacific, japonezii au ocupat Indiile Olandeze de Est în martie 1942, dupa ce armata coloniala olandeza s-a predat, ca urmare a caderii oraselor Hong Kong, Manila si Singapore.La 1 aprilie 1945, trupele americane au debarcat în Okinawa. Curând dupa acesta, pe 6 si pe 9 august, Statele Unite au lansat bombe atomice asupra a doua orase japoneze, Hiroshima si Nagasaki. Câteva zile mai târziu, la 14 aprilie 1945, japonezii s-au predat Fortelor Aliate. Aceasta ocazie a oferit poporului indonezian posibilitatea de a-si proclama independenta. La trei zile dupa predarea neconditionata a japonezilor, la 17 august 1945, liderii nationali indonezieni, Soekarno si Dr. Mohammad Hatta au proclamat în numele poporului independenta Indoneziei.

Proclamatia a fost scurta, concisa, dupa cum urmeaza: >

PROCLAMATIE

NOI, POPORUL INDONEZIEI,
PROCLAMaM INDEPENDEN}A INDONEZIEI.
TOATE PROBLEMELE LEGATE
DE TRANSFERUL PUTERII ETC.,
VOR FI REZOLVATE EFICIENT,
ÎN CEL MAI SCURT TIMP POSIBIL.

JAKARTA, 17 AUGUST 1945
ÎN NUMELE POPORULUI INDONEZIAN

semneaza

SOEKARNO - HATTA

Proclamatia, care a fost facuta la Jalan Pegangsaan Timur 58, Jakarta, a fost ascultata de mii de indonezieni din toata tara, deoarece textul era transmis în secret de personalul indonezian de la radio folosind echipamentul de transmisie al statiei radio controlata de japonezi, JAKARTA Hoso Kyoku. În strainatate a fost transmisa o traducere în limba engleza a proclamatiei.

Sus


PANCASILA, FILOZOFIA STATULUI

Pancasila, care se pronunta Panchaseela, este baza filozofica a statului indonezian. Pancasila contine doua cuvinte în sanscrita, "panca", care înseamna cinci si "sila", care înseamna principiu.

Contine cinci principii inseparabile si cu strânsa legatura între ele. Acestea sunt:

  1. CREDIN}A ÎN DUMNEZEU
  2. UMANISM
  3. UNITATEA INDONEZIEI
  4. DEMOCRA}IE GHIDATa DE ÎN}ELEPCIUNE ÎN UNANIMITATEA REZULTATa DIN DELIBERaRILOR REPREZENTAN}ILOR
  5. JUSTI}IE SOCIALa PENTRU ÎNTREG POPORUL INDONEZIAN

Detalierea celor cinci principii:

1. Credinta în Dumnezeu

Acest principiu al Pancasila reafirma credinta indonezienilor în existenta lui Dumnezeu. Mai implica faptul ca poporul indonezian crede în viata de dupa moarte. Subliniaza faptul ca respectarea valorilor sacre va conduce poporul spre o viata mai buna.

Acest principiu este reflectat de articolul 29, Sectiunea 1 a Constitutiei din 1945 unde scrie: "Statul se va baza pe credinta în Dumnezeu".

2.Umanism

Acest principiu cere ca oamenii sa fie tratati cu respect fata de demnitatea lor de creatii ale lui Dumnezeu. Subliniaza faptul ca poporul indonezian nu tolereaza opresiunea fizica sau spirituala asupra oamenilor, manifestata de propriul popor sau de alte natiuni.

3. Unitatea Indoneziei

Acest principiu implica conceptul de nationalism, de iubire fata de propriul popor si tara. Reflecta nevoia permanenta de unitate si integritate nationala. Nationalismul Pancasila cere indonezienilor sa evite sentimentele de superioritate pe motive etnice, apartenenta de ginta si culoarea pielii. În 1928, tineretul indonezian a jurat sa aiba o singura tara, o singura natiune si o singura limba, iar stema indoneziana contine simbolul "Bhinneka Tunggal Ika", ceea ce înseamna "unitate în diversitate".

Diferentele sociale din viata de zi cu zi nu trebuie sa afecteze unitatea si integritatea nationala. Referindu-se al aceasta problema, Presedintele Soeharto a remarcat: " Ar trebui ca aceste diferente sa ne uneasca într-o armonie perfecta, asemanatoare culorilor curcubeului."

4.Democratie ghidata de întelepciune în unanimitatea rezultata din deliberarile reprezentantilor

În legatura cu acest tip de democratie, Presedintele Soeharto a spus: "Democratia noastra este democratia Pancasila, ale carei principii de baza si a carei baza legala apar în Constitutia din 1945." În cadrul democratiei Pancasila, deciziile se iau prin deliberari sau musyawarah, cu scopul de a se ajunge la un consens sau mufakat. Democratia împlineste principiile Pancasilei. Acest lucru implica faptul ca dreptul democratic trebuie exercitat întotdeauna cu un puternic simt de raspundere fata de Dumnezeul Atotputernic, în conformitate cu convingerile si credinta religioasa a fiecaruia, cu respect fata de valorile umane ale demnitatii si integritatii omului, cu scopul pastrarii si întaririi unitatii nationale, urmarind dreptatea sociala.

5. Justitie Sociala pentru Intreg poporul indonezian

Acest principiu sustine echitabiltatea bunastarii întregului popor, într-un mod dinamic si progresiv, nu static. Aceasta înseamna ca toate resursele naturale ale tarii, precum si potentialul national trebuie utilizat în scopul bunastarii si fericirii poporului.

Justitia sociala implica protectia celor slabi. Însa acest lucru nu trebuie sa-i faca pe acestia sa nu mai munceasca. Dimpotriva, trebuie sa munceasca în conformitate cu abilitatile lor si cu domeniul lor de activitate. Trebuie sa se previna tratamentul arbitrar al celor puternici si sa se asigure rolul justitiei.

Acestea sunt valorile sacre ale Pancasilei, care, ca principiu cultural, trebuie respectata de toti indonezienii, pentru ca acum reprezinta ideologia statului si filozofia de viata a poporului indonezian.

Sus


CONSTITUTIA DIN 1945

Constitutia Republicii Indonezia este numita de obicei Constitutia din 1945. Acest lucru se întâmpla în parte deoarece Constitutia a fost redactata si adoptata în 1945 când s-a proclamat Republica si în parte pentru a o distinge din cele doua Constitutii introduse în Indonezia libera. Mai mult, articolele din Constitutia din 1945 reflecta idealurile si scopurile pentru care a fost proclamata independenta la 17 august 1945 si pentru care aceasta a fost aparata de atunci înainte. Reflecta spiritul si vigoarea vremurilor în care a fost redactata Constitutia. A fost inspirata din necesitatea de unitate, teluri comune si democratie bazate pe conceptele antice indoneziene de gotong royong (asistenta mutuala), deliberarea reprezentantilor (musyawaah) si consens (mufakat).

Având o prefata, Constitutia Republicii Indonezia este alcatuita din 37 de articole, patru clauze tranzitionale si doua clauze aditionale.

Prefata este compusa din patru paragrafe si include condamnarea oricarei forme de colonialism în lume, o referire la lupta Indoneziei pentru independenta, o declaratie de independenta si o declaratie legata de scopurile si principiile fundamentale. Se mai declara, printre altele, ca independenta nationala a Indoneziei va fi stabilita în statul unitar al Republicii Indonezia, cu suveranitatea investita în popor. Statul se va baza pe urmatoarele principii filozofice: Credinta \ntr-un singur Dumnezeu, Umanism, Unitatea Indoneziei, Democratie ghidata de întelepciune în unanimitatea rezultata din deliberarile reprezentantilor si Justitie Sociala pentru \ntreg poporul indonezian.

Ghidându-se dupa aceste principii fundamentale, telurile de baza ale statului sunt: stabilirea unui Guvern indonezian care sa protejeze întreg poporul indonezian si întreaga tara, sa îmbunatateasca bunastarea poporului, sa dezvolte viata intelectuala a natiunii si sa contribuie la stabilirea unei lumi bazate pe libertate, pace si justitie sociala.

Sus


STEAGUL NATIONAL

flag

Steagul national indonezian este numit "Sang Saka Merah Putih". Dupa cum scrie în Articolul 35 din Constitutia de la 1945, steagul este alcatuit din doua culori, rosu deasupra culorii albe. Latimea sa reprezinta doua treimi din lungime sau 2 metri pe 3 metri. Este arborat în fata Palatului Prezidential, a cladirilor guvernamentale si a misiunilor diplomaice indoneziene în strainatate. Primul steag a fost în mod curajos purtat în mijlocul fortelor de ocupatie japoneze în ziua în care s-a proclamat independenta Indoneziei. De atunci, a fost arborat la sarbatorile Zilei Independentei în fata Palatului Prezidential din capitala Jakarta. Acest steag istoric sau "bendera pusaka" a fost arborat ultima data la 17 august 1968. Dupa aceea a fost pastrat si înlocuit cu o replica tesuta din matase pura indoneziana.

Top


STEMA TARII

garuda

Stema Indoneziei este alcatuita dintr-un vultur auriu, numit "GARUDA", personaj din poemele epice antice indonezien. Acesta este pictat de asemenea în multe temple din secolul VI.

Vulturul este simbolul energiei creatoare. Principala sa culoare, auriul, sugereaza maretia natiunii. Culoarea neagra reprezinta natura. Pe fiecare aripa sunt 17 pene, 8 se gasesc pe coada si 45 pe gât. Acestea reprezinta data proclamarii independentei Indoneziei: 17 august 1945.

Motto-ul "Bhinneka Tunggal Ika" (unitate în diversitate) este scris pe un banner tinut între ghearele vulturului. Acest vechi motto javanez a fost introdus de Empu Tantular, un sfânt din Regatul Majapahit, în secolul XV. Acesta semnifica unitatea poporului indonezian în ciuda diversitatii etnice si culturale.

Scutul simbolizeaza autoapararea în lupta sau auto-protejarea. Culorile rosu si alb din fundalul scutului reprezinta culorile steagului national indonezian. Cele cinci simboluri de pe scut reprezinta filozofia de stat Pancsila, fundamentul statului indonezian.

Brâul care traverseaza centrul simbolizeaza Ecuatorul care strabate insulele Sumatra, Kalimantan, Sulawesi si Halmahera. Acest lucru aminteste ca Republica Indonezia este singura tara tropicala în care poporul a construit singur un stat liber si suveran.

Steaua aurie pe fundal negru din centrul scutului reprezinta primul principiu al Pancasila, Credinta în Dumnezeu. Lantul reprezinta generatiile succesive de oameni. Zalele rotunde reprezinta femeile, iar cele patrate, barbatii. Este simbolul celui de-al doilea principiu, Umanismul. "Beringin" sau copacul banyan simbolizeaza cel de-al treilea principiu, Unitatea Indoneziei. Capul "Banteng"-ului sau taurului salbatic (bos Javanicus), care este negru pe fundal rosu, reprezinta cel de-al patrulea principiu, Democratie ghidata de întelepciune în unanimitatea rezultata din deliberarile reprezentantilor. Al cincilea principiu, Justitie Sociala pentru \ntreg poporul indonezian, este simbolizat de orezaria aurie si alba si de urechile de bumbac.

Sus


IMNUL NATIONAL

Imnul national este "Indonesia Raya", care înseamna Marea Indonezie. Cântecul a fost compus în 1928. Politica coloniala a vremii era "divide si condu". Aceasta politica a agravat în mod intentionat diferentele de limba, etnice, culturale si religioase dintre oameni.

Nasterea imnului Indonesia Raya a marcat începutul miscarilor nationaliste indoneziene. Cântecul a fost introdus initial de catre compozitor, Wage Rudolf Supratman, la cel de-al doilea Congres al Tuturor Tinerilor Indonezieni, la 28 octombrie, la Batavia, în prezent Jakarta. A fost momentul când tineretul indonezian, indiferent de etnie, limba, religie si cultura a promis:

  1. O singura tara natala, Indonezia;
  2. O singura natiune, natiunea indoneziana;
  3. Unificarea limbii, limba indoneziana.

Curând a devenit popular imnul national, care cerea unitatea Indoneziei. Era cântat la adunarile politice indoneziene, unde oamenii îl ascultau solemn, în picioare. Cântecul a inspirat oamenilor din întreg arhipelagul constiinta nationala.

Sus


Sursa: "INDONESIA 1996: AN OFFICIAL HANDBOOK"Departamentul de Informare, Directoratul Serviciului Strain de Informatii, Perum Percetakan Negara RI, 1995/1996

Sus

 
 
 

 

 
MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE
AL REPUBLICII INDONEZIA
 
 
 
 
 
 
 
AMBASADA REPUBLICII INDONEZIA - BUCHAREST